Inainte sa particip la targul de martisor am studiat si eu piata. Adica am citit pe bloguri parerile celor care au participat, am cautat poze cu martisoarele de la targurile trecute, am vorbit cu alti artizani care au participat sau doreau sa participe si astfel mi-am facut o idee. Cu timpul, mi-am dat seama ca ideea mea era total gresita. Cineva scrisese pe blogul sau ca se mai gandeste daca anul viitor mai vine la targul de la MTR, problema fiind frigul de afara. Eu nu am avut o problema cu frigul, ci cu cei care au participat la targ si cu organizarea. Mi-a fost frig, m-am imbracat mai bine sau m-am refugiat in interior, la caldura. Dar cu organizarea nu am avut ce face. Cand m-am dus sa ma interesez de loc, sa vad daca sunt delimitate, (ce naiva sunt) asa cum fac cei de la Ilovehandmade, am aflat ca fiecare e pentru el, locul nu e delimitat si primeaza legea junglei. Asadar la 6 dimineata eram la poarta muzeului cautandu-mi un loc "mai bun". De parca eu stiam care este acest loc.
M-am asezat undeva, mi-am curatat locul de zapada si am asteptat. Intre timp a venit o "cucoana" care mi-a comunicat, cu un accent de Mures, ca ala era locul ei. Ca "doamna Aurelia", care habar nu aveam cine era si inca sunt confuza cu privire la pozitia ei in administrarea muzeului, i-a promis spatiul respectiv si ca ea participa de ani de zile la acest targ si ca eu cine sunt si cum am ajuns aici. Mai tarziu m-am intrebat si eu acelasi lucru. Ceea ce credeam ca e un privilegiul, ca niste artisti au decis ca eu sa expun ceea ce creez la targul de martisor, mai tarziu am realizat ca e de fapt o facatura si o corvoada. Oricum, dupa ce m-am ratoit bine la cucoana, a plecat spre mai incolo si mi-a cedat mie spatiul. Nu am inteles cum "Nu exista nicio delimitare. Nimeni nu are loc", dar totusi existau
unii cu loc stabilit.
Ca sa nu mai zic de nesimtirea unor expozanti. Tot la administratie am intrebat de masa si mi s-a zis ca or sa dea o masa la doua persoane. Dar deja vineri pe la 9 nu mai erau mese, deoarece
unii au decis ca sunt mai cu mot decat ceilalti si s-au intins pe toata masa sau au luat mesele deja stabilete pentru cei care nu aveau masa sau panou propriu. deci unii sau trezit ca nu au pe ce expune. Si iar organizarea si-a spus cuvantul: "Nu avem ce sa facem. Sunt nesimtiti si nu asculta".
In concluzie, o sa ma gandesc de doua ori inainte sa mai am "privilegiul" de a participa la targul de martisor de la MTR.
VINERI
DUMINICA
DUMINICA
